Agresiunea ruseasca

Primavara de la Chisinau (Foto: Andrei Vartic) 27 Martie 1918 - Actul Unirii cu Basarabia Votat de Sfatul Tarii la 27 martie St. V. 1918 În numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta de Rusia acum o suta si mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-si hotarasca soarta lor de azi înainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ei România. Traiasca unirea Basarabiei cu România de-a pururi si totdeauna! Presedintele Sfatului Tarii, Ion Inculet; Vice-presedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului Tarii I. Buzdugan (preluare din www.cimec.ro/Istorie/Unire) Lege asupra ratificarii unirii Basarabiei cu România (31 decembrie 1919) Art. unic. Se ratifica, investindu-se cu putere de lege, decretul-lege nr. 842 din 9 aprilie 1918, publicat în "Monitorul oficial", nr. 8 din 10 aprilie 1918, privitor la unirea Basarabiei cu vechiul Regat al României, în cuprinderea urmatoare: Ferdinand I Prin gra?ia lui Dumnezeu oi voin?a na?ionala, rege al României, La to?i de fa?a oi viitori, sanatate: Sfatul ?arii din Basarabia, în oedin?a de la 27 martie (9 aprilie) 1918, votând prin 86 de voturi pentru, contra 3, fiind oi 36 de ab?ineri, urmatoarea rezolu?iune: "În numele poporului Basarabiei Sfatul ?arii declara: Republica Democratica Moldoveneasca (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunare, Marea Neagra oi vechile grani?e cu Austria, rupta de Rusia acum o suta oi mai bine de ani din trupul vechei Moldove, în puterea dreptului istoric oi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure sa-oi hotareasca soarta lor, de azi înainte oi pentru totdeauna, Se uneote cu mama sa România." ai prezidentul Consilului nostru declarând ca: "În numele poporului român oi al regelui, M.S. Ferdinand I al României, ia act de acest vot quasi unanim oi declara la rândul lui Basarabia unita cu România de veci oi indivizibila". Dat în Iaoi, la 9 aprilie 1918. Preoedintele Consiliului de Miniotri, A. Marghiloman. Ministru de justi?ie, D. Dobrescu. Aceasta lege s-a votat de Adunarea Deputa?ilor în oedin?a de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclama?iuni. Preoedinte, N. Iorga. Secretar, Teodosie Bârca. Aceasta lege s-a votat de Senat în oedin?a de la 29 decembrie anul 1919, în unanimitate, prin aclama?iuni. P. Preoedinte, Dr. C. aumuleanu. Secretar, I. Balbareu. Promulgam aceasta lege oi ordonam ca ea sa fie investita cu sigiliul statului oi publicata în "Monitorul oficial". Dat în Bucureoti, la 31 decembrie 1919. "Monitorul oficial", din 1 ianuarie 1920 (preluare din www.unibuc.ro/eBooks/istorie) Rostind Basarabia, dupa 90 de ani «A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.» (Mihai Eminescu) «Basarabia e pamant romanesc. E pamantul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe langa el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamantul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun roman sa ma duca la mancare, la culcare si sa-mi dea sa mananc. Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.» (Petre Tutea) «Daca ar fi existat o vointa politica manifestata din partea Romaniei, atunci demult Moldova s-ar fi intors in componenta Romaniei. Daca ar fi existat o astfel de tendinta nationala, de reunificare a teritoriului sau, ea ar fi obtinut aceasta. Rusia nu este astazi in stare sa se impotriveasca.» (Vladimir Bucovski, Brasov, 2006)   »» continuare De la Nistru pân’ la Tisa De la Nistru pân’ la Tisa Tot Românul plânsu-mi-s-a Ca nu mai poate strabate De-atâta strainatate. Din Hotin si pân’ la Mare Vin Muscalii de-a calare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o atin; Din Boian la Vatra Dornii Au umplut omida cornii Si strainul te tot paste, De nu te mai poti cunoaste. Sus la munte, jos la vale Si-au facut dusmanii cale; Din Satmar pâna ’n Sacele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român saracul, Indarat tot da ca racul, Nici îi merge, nici se ’ndeamna, Nici îi este toamna toamna, Nici e vara vara lui Si-i strain în tara lui. Dela Turnu ’n Dorohoiu Curg dusmanii în puhoiu Si s’aseaza pe la noi; Si cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Sboara paserile toate De neagra strainatate. Numai umbra spinului La usa crestinului. Isi desbraca tara sânul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleaca Si isvoarele îi seaca - Sarac în tara saraca! Cine-au îndragit strainii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar casa pustia Si neamul nemernicia. Stefane, Maria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las’ Arhimandritului Toata grija schitului, Lasa grija Sfintilor In sama parintilor, Clopotele sa le traga Ziua ’ntreaga, noaptea ’ntreaga, Doar s’a ’ndura Dumnezeu Ca sa-ti mântui neamul tau! Tu te ’nalta din mormânt Sa te-aud din corn sunând Si Moldova adunând. De-i suna din corn odata, Ai s’aduni Moldova toata, De-i suna de doua ori Iti vin codri ’n ajutor, De-i suna a treia oara Toti dusmanii or sa piara Din hotara în hotara, Indragi-i-ar ciorile Si spânzuratorile! Stefan .......... Poporul, ochi ’n lacrimi, jura in ceasul sânt C’ o Românie una esistă pe pământ Si au facut Credinta, Vointa lor cea tare Din două tări mici, slabe, o Românie mare. Cand oasele-mi albite, destul-is si ajung Ca să destepte-o tară din somnul ei cel lung, Ce poate face-atuncia sufletul meu cel mare Care din noaptea mortii infiorat apare, Sufletul meu de flăcări, de veacuri desmierdat? Mihai Eminescu Primavara de la Chisinau Revolutia Anti-Comunista in BASARABIA 9.01 - 29.04.2002 Basarabia și Actul de la 27 martie 1918 Andrei Vartic, VoceaBasarabiei.com, 27 Martie 2007 Primul lucru pe care nu trebuie să-l uităm atunci când vorbim despre Basarabia este că, așa cum ne învăța Mihai Eminescu, "Basarabia este pământ românesc!". Poporul român s-a născut între Nistru și Prut exact atunci când el s-a manifestat și pe Mureș, Argeș, Siret, și în Banat, Crișana, Oltenia, Maramureș, Muntenia, Moldova, Dobrogea și tot Ardealul. Basarabia, ca parte a străvechii Moldove, este și parte a întregului spațiu de locuire a poporului român. Basarabia, ca purtătoare a sintagmei antroponimice a Basarabilor, cei care au creat la 1340 primul stat modern românesc, nici nu poate fi cedată vreodată, fiind și spațiu matcă al neamului românesc, și spațiu sacru al poporului nostru.   »» continuare Lectia despre Unificare Victor RONCEA, Ziua, 20 martie 2006 "Prioritatea noastra nationala, de 50 de ani incoace, este reunificarea tarii, indiferent de coloratura Guvernului, de stanga, de dreapta, coalitie. Nu am recunoscut si nu vom recunoaste niciodata impartirea arbitrara a natiunii si a teritoriului ei firesc. Suntem implicati intr-un razboi geopolitic global si ne aflam la confluenta intereselor marilor puteri. Noi stim ca cine controleaza acest colt de pamant infipt in Mare poate controla intreg continentul." Desi as fi vrut ca aceste declaratii transante sa apartina unui oficial roman, din pacate nu este asa. Este vorba de o alta tara care traieste, aproape la indigo, soarta Romaniei: Coreea. Insa, spre deosebire de autoritatile de la Bucuresti, bine infestate de microbii si acarienii Moscovei, cele de la Seul - cei drept, ajutate de anti-virusii Washington-ului - chiar militeaza pentru reunificare.   »» continuare 27 martie in Basarabia Pentru organizarea manifestarii populare inchinate celei de a 89-a aniversare a votarii Actului Marii Uniri de la 27 martie 1918, care a avut loc pe 25 martie in Sala Mare a Uniunii Scriitorilor de la Chisinau, poetul Nicolae Dabija, presedintele FDRM, fost deputat in Parlamentul de la Chisinau in doua legislaturi, membru de onoare al Academiei Romane, a fost chemat prin citatie penala la comisariatul de politie Buiucani pentru data de 27 martie, ora 8.30.   »» continuare Mihai Eminescu ("Cestiunea retrocedarii...") "Cestiunea retrocedarii Basarabiei cu incetul ajunge a fi o cestiune de existenta pentru poporul roman. Puternicul imparat Alexandru II staruieste sa cistige cu orice pret stapinirea asupra acestei parti din cea mai pretioasa parte a vetrei noastre stramosesti. Intelegem pe deplin aceasta staruinta, deoarece, la urma urmelor, pentru interesele sale morale si materiale, orice stat face tot ce-i sta prin putinta: Rusia este o imparatie mare si puternica, iara noi sintem o tara mica si slaba; daca dar tarul Alexandru II este hotarit a lua Basarabia in stapinirea sa, pentru noi, Basarabia e pierduta. Dar daca ne dam bine seama, nici nu e vorba sa pierdem ori sa pastram Basarabia : vorba e cum o vom pierde ori cum o vom pastra. Nenorocirea cea mare ce ni se poate intimpla nu este ca vom pierde si ramasita unei pretioase provincii pierdute; putem sa pierdem chiar mai mult decit atita, increderea in trainicia poporului roman.   »» continuare În unire e tăria Mihai Eminescu "Va să zică, dacă presupunem cumcă acest ziar e expresiunea opiniunei publice a Cehilor, atuncia Cehii cer o federatiune, care să garanteze desvoltarea liberă a fiecărui popor ca atare; - si se pare cumcă aceasta ar fi si ideia celorlalte nationalităti ale Austriei. Ce fac Românii pentru a se alia acestei idei? Căci vă încredintezi, dacă Românii vor lăsa să li scape si această ocaziune, dacă vor lăsa ca idea să se localizeze numai la popoarele, cari o manifestă în gura mare, dacă Românii nu vor ajuta să generalizeze căderea constitutiunei din Decembrie asupra imperiului întreg, - atuncia lupta noastră va deveni din ce în ce mai grea, căci în urmă nu va mai fi nimeni în opozitiune afară de noi, pe când azi avem atâtea natiuni, cari au interese comune nouă si se luptă alături de noi. In momentul când toate natiunile dau cu piciorul stării de față a lucrurilor, numind-o nesuferită si nesuportabilă, au si Românii dreptul si datoria a-i da cu piciorul, - căci pregetând si rămasi singuri pe câmpul de luptă, nimeni nu se va mai speria de opozitiunea noastră singuratecă. Nepăsarea noastră ne pierde.   »» continuare BASARABIA, PAMANT ROMANESC «A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominatiei rusesti. Numele Basarab si Basarabeni exista cu mult inaintea vremii in care acest pamant devenise romanesc; acest nume singur este o istorie intreaga.» (Mihai Eminescu) «Basarabia e pamânt românesc. E pamântul lui Stefan cel Mare. Imi pare rau, eu sunt mai savant ca Stefan cel Mare. Dar, pe linga el, eu sunt un maturator. Si n-am eu dreptul sa renunt la pamântul asta. Daca-mi scoateti ochii, se gaseste vreun român sa ma duca la mâncare, la culcare si sa-mi dea sa manânc. Si nici atunci nu recunosc ca Basarabia e ruseasca.» (Petre Tutea) Proiectul Unirii si reformarea Romaniei Victor RONCEA Ziua, 28 martie 2005 1918. Un an de referinta din istoria Romaniei si a neamului romanesc. Sub indrumarea nationalistilor liberali ai lui Ion I. C. Bratianu, Romania lui 1918 se reintregea cu tinuturile sale istorice. Dupa ani in care marele politician si patriot roman negociase atent cu principalele puteri ale momentului reunirea si faurirea unei Romanii cu acelasi rol geopolitic ca si azi: pol de stabilitate la poarta Europei. In urma cu 87 de ani, la 27 martie, sfanta Basarabie revenea la tara sa, urmata de Bucovina, la 28 noiembrie si Transilvania, la 1 decembrie.   »» continuare Pentru voi, frati de peste Prut Stravechi cetati, in urma de privesti Pe Nistru ctitorite coroanele domnesti Tighina si Soroca, Cetatea si Hotin Tecutul si prezentul, amarnicul destin. Si-au pus speranta-n ele, ca pietre de hotar, S-opreasca navalirea si hoarda de barbar. Au stat de veghe zile, si noptile cu luna Strajeri viteji ca-n basme, la patria strabuna.   »» continuare "Basarabia", articol de Mihai Eminescu De cate ori s-au facut in Parlamentul nostru intrebari guvernului asupra adevaratelor conditii de pace ale Rusiei, de cate ori s-a ridicat in presa chestiunea Basarabiei, de atatea ori guvernul raspundea ca nu stie nimic, caci si celelalte guverne nu stiu nimic despre aceasta, iar in privinta Basarabiei ne raspundea "Romanul". Calomnii de-ale conservatorilor, ca sa discrediteze guvernul, scorniri ca sa amageasca opinia publica, cai verzi pe pereti si inventii care pun la indoiala loialitatea inaltului nostru aliat, cum care se va risipi la cea dintai raza de adevar. Iata, in fine, ca sosi generalul Ignatev, pentru a ne spune noua tuturor ca Dumnezeu a facut lumea la 1812 si ca pentru Rusia numai aceea e drept, ce s-a facut de atunci incoace. Deci, fiindca au anexat Basarabia la 1812, trebuie sa reanexeze astazi particica ce-am recapatat-o cu mare greu la 1856. Stiindu-se ca lumea nu-i facuta la 1812 si Basarabia a fost a noastra din veacul al XIV-lea, ba poarta chiar numele celei mai vechi dinastii romanesti, a dinastiei Basarabilor, care luase partea de loc de la tatari intr-o vreme in care nu prea era vorba de imparatia ruseasca   »» continuare Mihai Eminescu ("Fără a prejudeca hotărârile adunărilor...") (...) Vrea Rusia să ne dea independenta ? N-o primim de la ea. Vrea să ne dea Dobrogea ? Asemenea n-o primim. Cu un cuvânt, de la Rusia nu primim nimic. N-avem nevoie de patronagiul ei special si nu-i cerem decât ceea ce sântem in drept a-i cere ei, ca oricărui om de rând, cu fata curată: să respecte pe deplin conventia incheiată cu noi. Nici s-a bătut pentru noi, nici n-am poftit-o să se bată; deci nu are dreptul de a trata cu Turcia in numele nostru. Nici ea s-a luptat pentru noi, nici noi pentru dânsa, ci fiecare pentru sine si ale sale; ea pentru a implini mandatul Europei si pentru confratii ei de peste Dunăre; noi pentru noi. Deci incă o dată: Nu voim s-auzim de nici un aranjament cu Rusia, nu-i concedem dreptul de a trata in numele nostru, căci n-am insărcinat-o nici noi cu aceasta, nici puterile europene. (Mihai Eminescu, Timpul, 28 ianuarie 1878; in Mihai Eminescu, Opere, vol. X, Ed. Academiei, 1989; pg. 42) Basarabia, reduta Europei Andrei Vartic Fiindcă pe 27 martie 2006 sunt 88 de ani de când Sfatul Ţării a declanșat procesul Marii Uniri se iscă și întrebarea: exista naționalism românesc în Basarabia? Desigur. Și încă foarte mult. De ce? Fiindcă există și mai mult rasism rusesc amestecat și cu internaționalism comunist. Și încă și mai mult mesianism ortodox rusesc. Vladimir Voronin spunea zilele acestea că nu va admite rusofobie in RM. Și foarte bine va face... Dar românofobie (Voronin însuși a denumit, și de multe ori, tricolorul "steag fascist", poporul român "popor de țigani", iar România "stat imperialist")? Dar rasism? Dar apartheid? Dar mesianism? Cum se manifestă naționalismul românesc din Basarabia? Prin cultură. Cum se manifestă rasismul rusesc (mai ales cel comunist) în Basarabia? Prin ură. Cum se manifestă apartheidul în Basarabia? Prin umilirea economică, sanitară, educațională a băștinașilor de etnie română, care locuiesc majoritar în zona rurală. El se mai manifestă, după 27 august 1991, și prin faptul că nenumărate fundații rusești deschid locuri de muncă bine plătite numai pentru rusofoni ("rabota dlea ruskoiazâcinih"), dar mai ales prin intoxicarea informațională.   »» continuare Basarabia pamânt românesc Sandu Baltescu Alternativa, 28 martie 2005 Plai romanesc, parte de Rasarit a Tarii Moldovei, a lui Stefan cel Mare, a strabunilor si urmasilor sai, Basarabia a fost anexata puterii rusesti in mod abuziv, la inceput de secol XIX. Mutand hotarul, impotriva celor firesti dela Nistrul involburat, strajerul pazitor de veacuri al tuturor navalirilor, si a vitregiilor timpurilor, la Prutul linistit, purtator de datini si traditii romanesti, s-a facut nu numai o mare nedreptate, ea este ca o taietura adanca si dureroasa in trupul viu al natiunii romane. In jocul diplomatic al Marilor Puterii, Tarile Romane erau sub controlul Portii otomane dar aveau un asa-zis protectorat rusesc in fata ei. In timpul razboiului din 1806 - 1812 dintre Rusia si Imperiul Otoman, la intrevederea din 1808 de la Erfurt, Napoleon I Bonaparte a sprijinit ideea tarului Alexandru I (1801-1825) de a ocupa Tarile Romane. Datorita unor complicatii diplomatice si a rezistentei Portii Otomane l-au determinat pe tar sa se margineasca doar la Moldova, pana la Siret, iar apoi numai pana la Prut.   »» continuare "BASARABIA, PAMANT ROMANESC" Ziua, 5 octombrie 2005 "Nu cred ca exagerez spunand ca ne aflam in fata unei mari carti de istorie, o carte menita sa marcheze o data importanta in cunoasterea si intelegerea locului si rolului Basarabiei in istoria romaneasca, dar si mai larg europeana. Redactate si publicate intre 1965 si 1982, stranse apoi in volum, in 1985, la München, in Editura Ion Dumitru, cele 16 articole care formeaza capitolele cartii de fata depasesc cu mult, ca informatie si interpretare, problematica relatiilor romano-ruse si romano-sovietice concentrata in destinul Basarabiei si Bucovinei de Nord. Ele ilustreaza, pe de o parte, istoria diplomatica a continentului european de la Napoleon si tarul Alexandru I la Hitler, Stalin si succesorii acestuia din urma, precum si strategia de expansiune a Rusiei tariste si sovietice spre stramtorile Marii Negre si spre marile calde".   »» continuare Unirea Basarabiei cu patria mamă Pr prof dr Cezar Vasiliu Observatorul Istoria fiecărui popor consemnează momentele principale ale apariției, dezvoltării și realizării sale. Dacă ar fi să căutăm un an providențial pentru noi, românii, apoi fără îndoială acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înțeleapta domnie a Regelui Ferdinand. Îceputul l-a făcut Basarabia, străvechiul pământ românesc dintre Prut, Nistru, Dunare și Mare, care s-a unit cu România la 27 Martie 1918, deci acum 87 de ani. Basarabia a făcut parte de la început din statul moldovean creat în 1359, având granița răsăriteană pe Nistru. O știau rușii și o recunoșteau prin tratatele țarilor cu Domnii moldoveni Gheorghe Ștefan (1653-1668) sau cu Dimitrie Cantemir (1710-1711), dar nu le vor respecta - cum vom vedea mai târziu; o știau turcii, care o numeau Bogdania căci aici oprise Marele Ștefan pe otomani în înaintarea lor spre inima Europei, cronicarii lor recunoscând că abia în 1486 au cucerit de la Ștefan cel Mare cetățile-cheie Chilia și Cetatea Albă și, mai târziu, în 1539, și Tighina; o știau europenii, căci fără români la porțile Europei alta ar fi fost soarta vechiului continent. Așadar, drepturile românilor asupra Basarabiei, Bucovinei de nord, a Ţinutului Herței sunt străvechi, iar temeiurile reântregirii din 1918 sunt bazate pe dreptul istoric, etnic și pe consensul populației locale, și totuși, în ciuda tuturor evidențelor, rușii au încălcat în trei rânduri dreptul internațional și tratatele semnate de ei.   »» continuare Dor de Basarabia Profesor, Oltea Prelucă Revista AGERO Stuttgart E din nou primăvară. O primăvară capricioasă care s-a lăsat mult așteptată și care, în sfârșit, ne va bucura ochii cu flori de cireș și câmp smăltuit cu bănuti de păpădii și sensibilitate de brândușe, făcându-ne, fie și pentru o clipă, să uităm de ceea ce e urât în natură și în viata cotidiană. Așa o fi fost și primăvara lui 1918? Poate. Atâta doar că în locul plugurilor, pământul era arat de obuze iar cântecul păsărilor era ucis de răpăit de arme. Sfintele pământuri românești erau năclăite de sângele celor trimiși într-un război ce le era străin. Bratele bărbatilor erau obosite de lupta din tranșee și de armele cărate pe toată lungimea frontului răsăritean. Și bratele femeilor erau obosite de munca de bărbati și de femei pe care o făceau acasă. Și ochii bătrânilor erau obositi de mările de lacrimi vărsate pentru fiii ori nepotii care nu mai veneau ori nu mai erau de unde să vie'Florile de lumină din ochii copiilor dispăruseră de mult din pricina foamei, neodihnei, spaimei și dorului de tată.   »» continuare Mihai Eminescu ("In sfirsit vedem limpede...") In sfarsit vedem limpede. Generalul Ignatieff a propus Guvernului nostru retrocedarea Basarabiei in schimbul a nu stiu caror petice de pamant de peste Dunare. Romania este singurul stat care azi e in primejdie de a fi desmembrat de chiar aliatul ei, dupa ce au incheiat o conventie, prin care i se garanteaza integritatea teritoriului. Romania vede zburand ca pleava in vant asigurarile unei conventii, a carei iscalituri sunt inca umede si care a incheiat-o cu o imparatie mare pe al carei cuvant se credea in drept sa se intemeieze. Si ce zice Austria la aceasta? Austria, pentru care gurile Dunarii sunt o conditie de existenta mai mult decat pentru noi? Dupa cat auzim, ea nu are nimic de zis, daca i se asigureaza neutralitatea intregii Dunari de jos. Dar cum sa se asigure aceasta neutralitate? Printr-un tratat? Ridicol! Tratarile se scriu astazi, pentru ca sa fie calcate a doua zi. Dar cu ce drept pretinde Rusia bucata noastră de Basarabie, pe care am căpătat-o inapoi, drept din dreptul nostru si pamânt din pământul nostru ? Pe cuvântul cum că onoarea Rusiei cere ca să se ia o bucată din România. Va să zică onoarea Rusiei cere ca să se ia pe nedrept o bucată din România si aceeasi onoare nu cere respectarea conventiei iscalită ieri. Ciudată onoare intr-adevăr! Si pe ce se intemeiază acest point d’honneur? Fost-au Basarabia cucerită cu sabia ? Nu. Prin tratatul de Bucuresti de la 1812 s-a făcut această cesiune, nu ca pret al păcii, căci Turcia n-avea nevoie de pace, ci tocmai Rusia. Napoleon era asupra intrării in Rusia si trupele rusesti se intorceau in mars fortat, in ruptul capului, luând fata pământului românesc pe tălpile lor. Cine i-a văzut intorcîndu-se, căzând pe drumurile tării de osteneală, nu putea zice că aceasta era o armie invingătoare, nici nu putea crede că peste curând succesele acelei armii aveau a-i câstiga o provincie. Se stie că diplomatia engleză, impreună cu vânzarea beiului grec Moruzi, a fost cauza cesiunii Basarabiei. Beiul grec si-a pierdut capul. Anglia e pedepsită abia astăzi. Si când Moldova au căpătat indărăt o parte din pământul ce pe nedrept i se luase, atunci s-a intins onoarea Rusiei si acea onoare cere ca să se ia indărăt de la noi ceea ce pe nedrept ni se luase ? Căci prin ce păcătuise Tările românesti Rusiei ? Nu le-am hrănit intr-atâtea rânduri ostirile, nu erau tările noastre adăpostul lor, doveditu-ne-am vreodată dusmanii ei ? Intr-adevăr nu găsim cuvinte pentru a califica această pretentiune, necum implinirea ei. Oare puterea cea mare a Rusiei i-ar da dreptul de a-si bate joc de lume, de noi, de ea insasi ?   »» continuare Basarabia: obiectiv national uitat Ziua, 29 martie 2006 "Obiectivul nostru este sa refacem unitatea nationala a romanilor, acesta trebuie sa fie scopul nostru. Daca autoritatile noastre nu se intereseaza - si sunt convins ca nu se intereseaza - in ceea ce priveste redobandirea cetateniei romane, ceea ce se intampla este rusinos si dureros pentru noi, romanii", a afirmat academicianul Florin Constantiniu in cadrul conferintei "Basarabia 88/66" organizata de Asociatia Civic Media impreuna cu Centrul de Geopolitica al Universitatii din Bucuresti. Manifestarea a fost realizata la Facultatea de Sociologie a Universitatii din Bucuresti cu prilejul implinirii, pe 27 martie, a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si, tot anul acesta, a 66 de ani de la ocuparea provinciei romanesti de catre trupele Armatei Rosii ale URSS. Conferinta a cuprins urmatoarele teme: Republica Moldova azi intre Est si Vest; Relatiile Romaniei cu Republica Moldova in spatiul euro-atlantic si perspective de integrare in Uniunea Europeana; Mitropolia Basarabiei - de la victoria CEDO la realitatea din teren; chestiunea redobandirii cetateniei romane; securitatea frontierelor NATO si UE si provocarile Transnistriei. Dezbaterea directa a acestor teme cu studentii bucuresteni s-a lasat nu de putine ori cu scantei verbale intre acestia si reprezentantii autoritatilor prezente in sala. De altfel, Parlamentul, Guvernul, Presedintia ca si autoritatile din tara au ignorat complet aniversarea Unirii.   »» continuare Istoria subiectivă autor: Val Butnaru Jurnal de Chisinau, nr. 267 din 26 martie 2004 Presupun că mai multă lume e contrariată de abordarea oarecum frontală a Actului Unirii din 27 martie 1918 a Basarabiei cu România. Unii îl glorifică fără să-și pună întrebarea ce a însemnat cu adevărat Unirea pentru moldoveni, alții îl contestă, spunând minciuni sfruntate despre "ocupația românească". Mi se pare că în fiecare zi de 27 martie trebuie să ne amintim de membrii "Sfatului Ţării", indiferent de opțiunile pe care le-au exprimat ei în acea istorică zi - cu toții (există doar mici excepții) au avut parte de un destin tragic. Cei care au votat împotriva Unirii ori s-au abținut de la vot și au făcut propagandă antiguvernamentală au plecat de bună voie sau au fost expulzați dincolo de Nistru. Acolo s-au încadrat activ în acțiuni antiromânești, dar, drept răsplată, în 1937 au fost împușcați de bolșevici sub învinuirea de "dușmani ai poporului". Cei care au votat Unirea, dar în 1940 nu s-au retras dincolo de Prut, au fost trimiși în GULAG-uri și împușcați tot de bolșevici. Cei care au reușit să evadeze în România, nu au scăpat nici ei de autoritățile comuniste, fiind trimiși la Canal sau aruncați în închisorile de tristă faimă. Foarte puțini dintre membrii "Sfatului Ţării" au scăpat basma curată.   »» continuare Unirea Basarabiei cu patria mamă Istoria fiecărui popor consemnează momentele principale ale apariției, dezvoltării și realizării sale. Dacă ar fi să căutăm un an providențial pentru noi, românii, apoi fără îndoială acesta este 1918, realizarea României Mari, sub înțeleapta domnie a Regelui Ferdinand. Îceputul l-a făcut Basarabia, străvechiul pământ românesc dintre Prut, Nistru, Dunare și Mare, care s-a unit cu România la 27 Martie 1918, deci acum 87 de ani. Basarabia a făcut parte de la început din statul moldovean creat în 1359, având granița răsăriteană pe Nistru. O știau rușii și o recunoșteau prin tratatele țarilor cu Domnii moldoveni Gheorghe Ștefan (1653-1668) sau cu Dimitrie Cantemir (1710-1711), dar nu le vor respecta - cum vom vedea mai târziu; o știau turcii, care o numeau Bogdania căci aici oprise Marele Ștefan pe otomani în înaintarea lor spre inima Europei, cronicarii lor recunoscând că abia în 1486 au cucerit de la Ștefan cel Mare cetățile-cheie Chilia și Cetatea Albă și, mai târziu, în 1539, și Tighina; o știau europenii, căci fără români la porțile Europei alta ar fi fost soarta vechiului continent. Așadar, drepturile românilor asupra Basarabiei, Bucovinei de nord, a Ţinutului Herței sunt străvechi, iar temeiurile reântregirii din 1918 sunt bazate pe dreptul istoric, etnic și pe consensul populației locale, și totuși, în ciuda tuturor evidențelor, rușii au încălcat în trei rânduri dreptul internațional și tratatele semnate de ei.   »» continuare »Continuitatea spiritului românesc în Basarabia »Lupta pentru integrarea Basarabiei »Actul Unirii cu Basarabia »In 1919, Lenin ne lasa Basarabia pentru a pastra la Moscova Tezaurul »Acum 80 de ani. Unirea Basarabiei cu Romania »88 de ani de la Unirea cu Basarabia »Dan Ciachir: "1 decembrie 1918 bisericesc"